Minunata casuta in Soveja. Nici nu iti vine sa crezi ca este o constructie recenta

În urmă cu doi ani, arhitectul George Păduraru-Coban a fost rugat de o veche cunoştinţă să îi proiecteze o casă tradiţională, cu cât mai multe elemente specifice locurilor în care crescuse. O casă cu fundaţie din piatră naturală şi cu cerdac din lemn, cu streaşină îngustă şi cu stâlpi sculptaţi, care să sprijine învelitoarea în patru ape.

Loading...

Locuinţa trebuia să fie confortabilă şi să se confunde cu peisajul unic din zona Vrancei. Proiectul iniţial nu a fost respectat întocmai, impunându-se mici compromisuri, mai ales pe partea de materiale de construcţie – fundaţia s-a făcut din beton armat ”că aşa sunt normele acum”, explică arhitectul, însă rezultatul este absolut spectaculos. Casa arată exact ca acum 100 de ani. Ai putea să juri că a fost acolo de generaţii.

Loading...

”Structura este din lemn (stratificat, tratat) din răşinoase, dar nu dispusă tradiţional, ci mai degrabă cum ştiu locuitorii SUA să-şi ridice casele: multe lemne de dimensiuni mici, astfel încât să rezulte nişte panouri ca nişte plase, care să fie destul de rigide şi destul de elastice la mişcări (seismice sau ale vântului) şi să nu fie un consum prea mare de material lemnos”, explică arhitectul George Păduraru-Coban. Pentru amenajarea pridvorului, s-a folosit lemn de stejar, fiind un spaţiu exterior expus. Casa este proiectată în plan de cruce înscrisă, după modelul împrumutat din arhitectura religioasă.

În interior se pot găsi un hol de intrare din care se poate accede într-un grup sanitar, apoi un spaţiu de zi, cu un loc de şemineu şi un loc de luat masa, 2 dormitoare cu o baie între ele, din care unul se deschide spre pridvor, o bucătărie destul de mică, dar dotată cu tot ce trebuie, şi o cameră pentru centrala termică. Sub acoperiş, în pod, a ieşit, de asemenea, un spaţiu destul de generos, care a fost amenajat. „Încăperile sunt mari, adică atât de mari încât să crezi că eşti mai bine după ce te-ai mutat dintr-un apartament din perioada comunistă”, explică arh. George Păduraru-Coban. „De exemplu, în jurul mesei este loc suficient pentru 12 persoane, că aşa-i la noi la români, stai mai mult la masă decât la o cafea, la tine acasă”.

Unul dintre locurile preferate ale proprietarilor este, fără doar şi poate, terasa acoperită din spatele casei, un colţişor intim, decorat cu tot felul de plante, în care îşi petrec timpul din martie până în octombrie. Accesul în acestă terasă se face din interiorul casei prin intermediul unei uşi mari osciloculisante, cu dimensiunile 2,40 x 2,10 m. Casa a fost ridicată cu ajutorul câtorva meşteri locali, însă tot ce se vede la nivelul amenajării cu lemn este meritul arhitectului şi al beneficiarului care a avut posibilitatea executării unor astfel de lucrări în lemn. „Eu am desenat ceea ce vedeţi în poze şi dumnealui a executat, prin intermediul meşterilor pe care îi are în secţia de prelucare a lemnului pe care o deţine”, explică arh. George Păduraru-Coban. „Consider că arhitectura tradiţională românescă poate fi adaptată astfel încât să corespundă cerinţelor actuale, dar să păstreze elementele vizuale tradiţionale”.

Casa Tepuşanu din Soveja este un exemplu îmbucurător, dar din nefericire, tot mai rar întâlnit în satul românesc. Majoritatea construcţiilor noi nu respectă specificul zonei şi nu mai au nici o legatură cu arhitectura tradiţională. De vină pentru clădirile cu un un aspect îndoielnic sunt şi specialiştii din domeniu, consideră arh. George Păduraru-Coban. „Mulţi dintre noi «lucrează la limita normativelor », cum a spus o colegă de-a noastră, ceea ce înseamnă că mulţi se străduiesc să realizeze o documentaţie pentru a obţine autorizaţia de construcţie şi nu-i interesează cum arată ceea ce fac, ci mai mult cât va fi onorariul. De asemenea, sunt şi mulţi «colegi» ce nu sunt arhitecţi trecuţi prin şcoală, şi aceştia înţeleg mai puţin importanţa şi rolul pe care îl are arhitectura într-o societate, din oricare timp: arhitectura educă, arhitectura conduce la evoluţie, arhitectura face istoria”, susţine arhitectul. „De asemenea, mai este factorul globalizării: oamenii pleacă în străinătate, sunt fascinaţi de ceea ce văd acolo şi venind acasă vor să aibă ceva la fel; dar nu înţeleg că a copia ceva cu un minim de înţelegere, superficial, poate duce la un chitci groaznic. Lucrurile astea nu vor înceta. Nu mai putem da lucrurile înapoi…dar am putea să le facem mai frumoase”, conchide el.

Arhitectul George Paduraru-Coban este din Focşani. A absolvit Universitatea de Arhitectura şi Urbanism “Ion Mincu”. Se prezintă ca fiind idealist la Arhi Forma.

sursa: fabrikadecase.com

Loading...